joi, 22 martie 2012

Deviza Waldorf

Proiect de activitate integrata - model




PROIECT
DE
ACTIVITATE
INTEGRATA


,,DE PE CAMP, PE MASA NOASTRA”
-        DRUMUL BOBULUI DE GRAU-


                               
GRUPA WALDORF
Educatoare: MARILENA CAZAN si MIHAELA ANGHEL
EPOCA (modulul): “ Recolta”

TEMA SAPTAMANII: “Bine ai venit pe masa, paine buna si gustoasa!”

TEMA ZILEI: “ De pe camp, pe masa noastra”- drumul bobului de grau

MIJLOACE DE REALIZARE:
            a) JOCUL LIBER
            -ACTIVITATI ALESE: Constructii cu material natural -boabe diverse
                                                   Joc de rol la “casuta papusilor”-“de-a gospodinele”
            -ACTIVITATE COMUNA (in timpul jocului liber)
                                                   Gospodarie-“Facem painite”

            b) JOCUL RITMIC de RECOLTA

            c) JOCURI DE DEGETE- recitative ritmice si numaratori

            d) DANSURI POPULARE –repetare

            e) BASM- “Piticul Mili din campie”

SCOPUL ACTIVITATII:
            - incurajarea cunoasterii prin situatii pedagogice inedite;
            - trezirea sentimentelor de iubire si respect pentru om si mediu;
            - intelegerea importantei unei alimentatii sanatoase;
            - realizarea unei sigurante interioare prin imprimarea obiceiurilor, ritmurilor si     
              prin repetare.

OBIECTIVE OPERATIONALE:

            COGNITIV- INFORMATIONALE:
- sa cunoasca din ce este facuta painea si importanta ei in alimentatie;
- sa cunoasca diverse sortimente de panificatie;
- sa inteleaga importanta unor profesii precum cea a  potcovarului, a morarului, a    brutarului si importanta muncii in agricultura;
- sa memorize logic si intentionat cuprinsul jocului ritmic;
- sa recite ritmic, pronuntand cuvintele intr-un mod diferentiat;
- sa raporteze corect numarul la cantitate;
- sa recepteze un text, intelegand intuitiv caracteristicile expresive si estetice ale acestuia;
- sa exprime cele cunoscute intr-un limbaj coerent, corect si expresiv.


PSIHOMOTORII:
-sa perceapa corect si la timp componente spatio- temporale ( ritm, durata, dis-tanta, loc)
            - sa inteleaga relatiile spatiale, sa se plaseze el insusi corect in raport cu un reper
            dat
-sa experimenteze diverse miscari corporale, coordonandu-se cu ritmul muzicii sau cu ritmul exprimarii verbale si cu mesajul transmit sau cu sarcina data;
- sa exprime stari afective sau comportamentale prin miscare.

AFECTIV- COMPORTAMENTALE:
- sa coopereze in grup sau in perechi in situatii educationale diverse;
- sa participe afectiv, manifestandu-se liber, creativ;
- sa-si exprime starea sufleteasca prin limbaj verbal si nonverbal;
- sa manifeste  putere de concentrare si stapanire de sine, atentie si spirit de observatie.

STRATEGII DIDACTICE:
MATERIALE:costumatii pentru jocul ritmic si pentru jocurile de creatie, sortimente diverse de panificatie, diferite cereale,  boabe de plante diverse -porumb, grau, soia, flarea- soarelui, materiale textile in culori diferite, etc
           
METODE SI PROCEDEE: ritmul si repetitia, observatia, explicatia, conversatia, demonstratia, exercitiul -joc, invatarea prin cooperare, povestirea, jocul ritmic, etc
           
FORME DE ORGANIZARE: pe grupuri, in perechi, frontala, individuala

FORMA DE EVALUARE: evaluare mixta -orala si practica

METODE DE EVALUARE: aprecieri verbale si nonverbale,autoevaluarea si coevaluarea

            LOCUL DE DESFASURARE: sala de grupa, holul de acces, bucataria gradinitei.
SCENARIUL ZILEI

1.SOSIREA PITICULUI MILI
            “In grupa noastra a sosit un piticut. Se numeste Mili si astazi va sta cu noi, va vedea ce stim sa facem, cum ne purtam si, poate, la sfarsitul zilei, el ne va spune ceva. Poate are vreun mesaj de la fratiorii lui, poate de la flori, poate de la Zana Toamna…”
2. JOCUL LIBER- desfasurarea activitatilor pe centre de interes
a) Joc  de rol la “ casuta papusilor” –“de-a gospodinele”. Copiii au la dispo-zitie materiale diverse -papusi de diferite marimi, mobilier si hainute pentru pa-pusi, vase si ustensile de bucatarie  de diverse forme si materiale, sortulete de bu-catarie, etc., jucarii care ii inspira in jocul sugerat de educatoare- sa ii pregateasca musafirului nostru ceva de mancare  pentru ca a venit de la drum lung.
b) Constructii din material natural- Copiii au la dispozitie boabe de porumb, de soia, de floarea- soarelui, din care vor construi poptrivit propriei dorinte pe o su-prafata textila ( pentru a nu aluneca boabele).

  
c) Activitate comuna in timpul jocului liber – Gospodarie: “Facem painite”
Aluatul se va pregati in fata copiilor; dupa ce aluatul va “ creste”, copiii vor primi pe o planseta cate o bucatica de aluat, din care vor modela painite in forma pe care o vor dori. Fiecare va modela 2 painite –pe una o va servi  la gradinita, iar pe cealalta o va darui acasa cui va dori.Asa ca va trebui sa faca painita, gandindu-se la o fiinta draga de acasa. Painitele vor fi puse pe tava si apoi vom merge la bucatarie pentru a le duce in cuptor, prilej pentru a simti minunatele arome de aici.

TRANZITIE – “Piatra peste piatra,
                                       Am facut o casa.
                                       Am in ea si scaunele,
                                       Si masute mititele.
                                       Vin copiii toti la rand
                                       Si se-aseaza toti cantand.
   Fir, fir, firisor…”
                                       
3. JOCUL RITMIC
            a) Momentul de inceperea zilei
                                   - Zicerea zilei
                       - Prezenta copiilor –numaram copiii, fetitele, baietii, numim copiii  
                          absenti, alegem numarul corespunzator si il afisam           
b)Jocul ritmic – Alegem pe cei trei “meseriasi” din joc- potcovarul, morarul si brutarul, dupa care jocul se deruleaza conform momentelor deja cunoscute de copii.Vor “merge” cu calutul la potcovar sa ii pocoveasca copitele, apoi cu sacii de grau la moara, apoi  cu sacii de faina la brutar. Pe acesta din urma il vor “ajuta”  sa faca painea buna si frumoasa, alba si foarte gustoasa.
Jocul se bazeaza pe puterea de imitatie a copiilor, avand ca model educatoarea. Participarea copiilor este in functie de dezvoltarea proprie si de dispozitia de moment. Educatoarea va da atentie expresivitatii gesturilor pentru ca, in joc, copiii sa poata prelua, odata cu gestul, si imaginea sugerata prin rostire.

            TRANZITIE – Joc ritmic “ Tropa, trop, in galop, hai, calutule, tropa, trop…”

4. JOCURI DE DEGETE- recitative ritmice si numaratori –individuale si in perechi
            ”Avem zece degetele”
            “1 si cu 1- sa creasca porumbul”
            “M-a trimis boierul…”
            Joculetele de degete sunt foarte iubite de copii si extrm de instructive. Sunt momente scurte, care dezvolta capacitatea de concentrare, ajuta la exersarea numeratiei, la realizarea corespondentei cantitate- numar, la exersarea despartirii in silabe, la exersarea lucrului in echipa.

5. DANSURI POPULARE
            -Hora –“Toamna”
            - Joc in perechi –“Ia, uitati-va, feciori”
            Vor fi reamintite pozitia corpului in timpul dansului, figurile, ordinea acestora.Se
 va insista pe interpretarea cantecelor in timpul dansului si pe corectitudinea mis-
carilor.

6. BASMUL SAPTAMANII – “ Piticul Mili din campie”
             Timpul rezervat basmului va parcurge momentele specifice alternativei Waldorf:
- Introducerea in atmosfera – inchiderea jaluzelelor , aprinderea lumanarelei pentru poveste in cadrul special amenajat de copii in mijlocul covorului
“ Vine o poveste, vine de departe…”
- Spunerea povestii pe un ton neutru, fara intonatii accentuate
- Stingerea lumanarelei povestii de catre un copil “cuminte”
     “ Pleaca o poveste, pleaca mai departe…”
-Incheierea basmului (tragerea jaluzelelor)
 Povestea a plecat in culcusul ei de vis…

Copiii  nu vor fi intrebati nimic despre poveste, momentele ei sau personaje pentru a nu se spulbera vraja basmului. Povestea va mai fi spusa si zilele urmatoare pentru a i se fixa continutul. In felul acesta, copiii  vor ramane inca in starea de vis. Doar piticului Mili ii vor spune ce le-a placut si ii vor multumi pentru frumoasa poveste pe care le-a adus-o.

7. INCHEIEREA ZILEI – Zicerea pentru sfarsitul zilei va fi spusa  cu copiii asezati in aceeasi forma de cerc, ca si la inceputul zilei; vor fi amintite zilele  din saptamana, ziua respectiva si eventualele activitati de week-end, pe care le vor desfasura cu parintii. Il vor intreba pe piticul Mili daca le-a placut de ei si daca mai ramane aici, la gradinita. Iar piticul Mili nu stim ce a spus… doar daca i-a soptit vreunui copilas…


                                                    


                                                               

Momente din activitatea didactica